Nu doar recent, nu doar la noi se ajunge la situații bizare, în care configurația Parlamentului nu mai respectă opțiunile reale ale cetățenilor și compunerea Guvernului nu mai reprezintă configurația parlamentară.
Evoluțiile firești, negocierile politice, aranjamentele de culise pot genera situații în care structura puterii politice nu mai respectă direcțiile indicate de opțiunea electoratului. Modificările în opțiunile electorale pot avea multiple cauze, de la evoluții notabile pe scena internațională mergând până la starea economiei. De cele mai multe ori, totuși, cauza vine din depărtarea dintre așteptări și fapte. Altfel spus, din dezamăgirea față de cei aleși.
Mecanismul prevăzut de modelul nostru constituțional, destul de rigid de altfel, prevede alegeri parlamentare și locale la patru ani, europarlamentare și prezidențiale, la cinci ani. Defazarea dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare a fost explicată în fel și chip, dar se demonstrează a fi o soluție nefericită. Un mandat mai lung pentru președinte nu are nicio justificare practică, iar opțiunile diferite ale electoratului la prezidențiale și parlamentare au reprezentat o sursă permanentă de criză.
Revoluția digitală ne permite o nouă abordare. Soluția pe care o propune umanismul pragmatic poate părea prea îndrăzneață, dar asta nu este în mod obligatoriu un defect. Haideți să vedem despre ce e vorba!
Astăzi cu toții avem o identitate digitală. Tehnologia ne permite să primim și să transmitem informații, în timp real, în condiții de relativă securitate. De ce nu am opta, într-un prim pas, pentru votul digital? Există tehnologia, mijloacele sunt la îndemână, totul ar deveni mult mai simplu. Ar fi doar o chestiune de voință.
Implementarea unei cărți de alegător electronice și introducerea unui sistem electronic de consultare publică ar putea avea multiple avantaje. Organizarea alegerilor ar costa mai puțin, s-ar desfășura mult mai simplu, raportarea datelor ar avea loc, practic, instantaneu. Singura condiție ar fi o bună securizare a sistemului. Mai mult, existența unui astfel de sistem ar permite mult mai frecvent, mult mai rapid, simplu și necostisitor, consultări publice, referendumuri de varii teme de interes. Ceea ce, indiscutabil, ar impune puterii politice o mai rapidă și mai adecvată conectare la agenda publică.
Pasul următor ar fi posibilitatea ajustării în timp real a configurației politice. Imaginați-vă, în locul unei moțiuni de cenzură, o moțiune populară, care decurge rapid și indică fără echivoc opțiunile cetățenilor. În locul discutabilelor sondaje de opinie am avea un instrument mult mai riguros de analizare a opțiunilor cetățenilor, iar în baza acestui instrument am putea avea parte de ajustări mult mai rapide și mai eficiente ale algoritmului politic. Alegerile la termen ar rămâne regula, dar un covârșitor vot popular negativ ar putea antrena modificări anticipate de configurație.
Se poate aduce obiecțiunea că un astfel de sistem ar putea genera o relativă instabilitate. Dacă discutăm doar despre reformarea mijloacelor tehnice de vot, dar păstrăm aceleași mecanisme constituționale și politice, da, putem vorbi despre instabilitate. Dar noi vorbim despre o reformă ceva mai complexă, care nu se referă doar la instrumentele de vot, ci la sistemul politic în ansamblu. Cîștigarea alegerilor nu mai înseamnă un cec în alb valabil patru ani, pentru un partid politic. Conectarea permanentă cu agenda publică devine obligatorie, încadrarea în termenii programului de guvernare angajat devine obligatorie. Modificările dramatice de pe scena politică nu mai impun complicate și costisitoare proceduri pentru organizarea de noi alegeri, ci pot fi rapid validate sau invalidate prin scrutinul electronic.
Soluția umanistă, neîndoielnic, va fi soluția zilei de mâine. E inevitabil. Putem facem primii pași începând de astăzi.