Procesul electoral ar fi trebuit să fie, la această oră, încheiat. Rezultatele clare, votul cetățenilor respectat. Avem, în schimb, parte de o vehementă contestare, un scandal de proporții și o punere în discuție a principiilor democratice.
Suntem aici pentru că, e o tristă constatare, câștigul politic, nu mereu meritat, e mai de preț decât interesul național. Suntem aici pentru că interesele de grup sunt mai destoinic apărate decât interesele românilor. Dar mai ales suntem aici pentru că am acceptat, prea multă vreme, o politică lipsită de principii.
Există două forme de legitimare a unei forțe politice. Prima este dată de votul cetățenilor, exprimat liber și cinstit socotit. Cea de a doua este raportarea la propriile principii, la valorile pe care le proclamă. Iar acum, suntem siliți să constatăm, prea puține formațiuni politice reușesc să parcurgă ciclul complet al validării.
Românii sunt siliți să descopere că nu pot avea o elită conducătoare, ci doar o clasă politică meschină, că cei dintâi care pun în discuție valorile democratice sunt cei chemați să le apere, că votul cetățenilor nu mai este lege de netrecut, ci o sumă negociabilă, tranzacționabilă.
Ceea ce se întâmplă acum șubrezește încrederea în clasa politică și în mecanismul democratic, dar mai ales depărtează oamenii care alcătuiesc această națiune de statul care ar trebui să fie al lor. Ambițiile politice nu pot justifica abandonul principiilor, calculul politic și dorința de putere nu pot fi mai presus de valorile fundamentale care ne definesc ca națiune.
Competiția alternativelor, care ar trebui să guverneze, într-o democrație, mecanica politicii a fost înlocuită cu un război urât și lipsit de sens. Oameni sau forțe care nu se iubesc, se pot respecta – e o formă de noblețe. Cu demnitate, cu onoare și curaj.
Demnitate, Onoare, Curaj. Acestea sunt principiile fondatoare ale umanismului pragmatic.